Перевод: со всех языков на английский

с английского на все языки

asta e tot

  • 1 asta e tot / toată povestea

    that's all
    that is the long and the short of it
    that's all there is to it.

    Română-Engleză dicționar expresii > asta e tot / toată povestea

  • 2 cam asta e tot(ul)

    that's about all.

    Română-Engleză dicționar expresii > cam asta e tot(ul)

  • 3 asta e cam prea de tot

    that's a bit stiff! that crowns it all
    that beats the devil!
    v. şi \asta e cam prea de tot e culmea!

    Română-Engleză dicționar expresii > asta e cam prea de tot

  • 4 asta nu e tot

    thereby hangs a tale!

    Română-Engleză dicționar expresii > asta nu e tot

  • 5 asta-i strică tot şicul

    that's a fly in the ointment.

    Română-Engleză dicționar expresii > asta-i strică tot şicul

  • 6 albă, neagră, asta e!

    1. you've got to put up with it, whether you like it or not
    there is no other choice
    you have no choice
    it's Hobson's choice.
    2. ( asta e tot) that is the long and the short of it.

    Română-Engleză dicționar expresii > albă, neagră, asta e!

  • 7 e prea de tot!

    that's a bit (too) thick!

    Română-Engleză dicționar expresii > e prea de tot!

  • 8 retineo

    rĕ-tĭnĕo, ŭi, tentum, 2, v. a. [teneo].
    I.
    (With the signif. of the re predominating.) To hold or keep back, not let go; to detain, retain; to restrain (class.; cf. restringo).
    A.
    Lit.: Ep. Asta, abire hinc non sinam. Th. Quid nunc me retines? Plaut. Ep. 1, 1, 61:

    quotiens foras ego ire volo, me retines, revocas,

    id. Men. 1, 2, 5:

    quid, malum, astas? Quin retines altrinsecus?

    id. Mil. 2, 5, 36; id. Stich. 2, 3, 11:

    te dexterā retinens manu Opsecro,

    id. Capt. 2, 3, 82: si magis vis, eam omittam. Py. Nolo;

    retine,

    id. Mil. 4, 8, 27:

    retine me,

    id. Curc. 2, 3, 11; Ter. Heaut. 2, 4, 23:

    concilium dimittit, Liscum retinet,

    Caes. B. G. 1, 18:

    homines,

    Cic. Att. 13, 14, 1:

    ab his fit initium retinendi Silii, etc.,

    Caes. B. G. 3, 8; 3, 9; 3, 10 et saep.:

    milites,

    id. ib. 7, 47; 7, 52; cf.:

    milites in loco,

    id. B. C. 3, 92:

    legiones ad urbem,

    id. ib. 1, 2;

    1, 9: cohortes apud se,

    id. ib. 2, 19:

    venit Varro ad me, et quidem id tempus, ut retinendus esset,

    when he must be kept, Cic. Att. 13, 33, 4:

    biduum tempestate retentus,

    detained, Caes. B. C. 3, 102; cf. id. B. G. 7, 1; Plaut. Curc. 2, 1, 12; cf.:

    aegre sunt retenti, quin oppidum irrumperent,

    Caes. B. C. 2, 13 fin.:

    vi me, vi inquam, Plancius et complexu suo retinuit,

    Cic. Planc. 41, 100:

    nisi jam profecti sunt, retinebis homines,

    id. Att. 13, 14, 1:

    euntem,

    Ov. H. 18, 99:

    aliquem vinclis,

    id. R. Am. 213:

    consulem,

    Liv. 37, 51:

    morbo retineri,

    id. 34, 10;

    v. also infra, B.: armorum parte tertiā celatà atque in oppido retentā,

    Caes. B. G. 2, 32 fin.; 2, 33:

    naves pro bonis Tarquiniorum ab Aristodemo retentae sunt,

    i. e. as security, Liv. 2, 34, 4:

    vinum portantes naves tempestatibus retentas esse,

    id. 37, 27, 2; Plaut. Stich. 5, 4, 45:

    mercedem,

    to keep back, stop, id. As. 2, 4, 37:

    alienum,

    Cic. Fl. 23, 56:

    lacrimas,

    Ov. M. 1, 647:

    manus ab ore,

    id. ib. 9, 575 et saep.:

    mulierem,

    to hold, Plaut. Ep. 4, 1, 33; cf.:

    mulierem per vim,

    id. Bacch. 4, 8, 2:

    arcum manu,

    Cic. Verr. 2, 4, 34, § 74:

    faculas sagittas,

    Prop. 2, 29 (3, 27), 5; cf.:

    injectā manu ferreā et retentā utrāque nave,

    Caes. B. C. 1, 58:

    sudor madidā veste retentus,

    Mart. 5, 79, 3.—
    B.
    Trop., to hold in check, keep within bounds, to restrain, check, repress, etc.: hoc servi esse officium reor, retinere at salutem (erum), Plaut. Aul. 4, 1, 8:

    liberos retinere,

    Ter. Ad. 1, 1, 33; Cic. Rep. 2, 25, 46; cf.:

    moderantem cursum atque in suā potestate retinentem,

    id. ib. 1, 29, 45:

    gaudia,

    Ov. M. 12, 285:

    rabiem,

    id. ib. 3, 566:

    verba dolore,

    id. ib. 10, 474:

    aliquem in officio,

    Cic. Rosc. Am. 25, 70:

    animos sociorum in fide,

    Liv. 25, 40:

    retineri nequeo quin dicam ea, quae promeres,

    Plaut. Trin. 3, 2, 15 (cf. supra, A.):

    quae (varietas) vehementer animos hominum in legendo tuo scripto retinere possit... ordo ipse annalium mediocriter nos retinet,

    binds, enchains, Cic. Fam. 5, 12, 4 and 5:

    (picus) Ore suo volucres vagas retinere solebat,

    Ov. M. 14, 340:

    lingua retenta metu,

    id. H. 11, 82:

    retinentibus vobis, erumperem,

    Curt. 6, 3, 5.—
    II.
    (With the signif. of the verb predominant.) To hold fast, keep, retain, preserve, maintain, etc. (freq. only since the class. per.; esp. freq. in the trop. signif.; cf. obtineo).
    A.
    Lit.: potius mansuetudine et innocentiā imperatoris provinciam quam vi militum aut benignitate deorum retentam atque conservatam esse, Cato ap. Cic. Fam. 15, 5, 2:

    oppidum,

    Caes. B. G. 7, 21 fin.:

    arces (Minerva),

    to preserve, protect, Cat. 64, 8:

    id egit, ut amicos observantiā, rem parsimoniā retineret,

    Cic. Quint. 18, 59; cf.:

    retinere servareque amicos,

    Hor. S. 1, 1, 89:

    summos cum infimis pari jure,

    Cic. Off. 2, 12, 41:

    Aegyptum,

    Curt. 4, 1, 30:

    regionem,

    id. 6, 5, 21:

    neque virtutem qui habet virtute retinetur in vitā,

    Cic. Fin. 3, 18, 61 B. and K.: fortunam citius reperias quam retineas, Publ. Syr. 168 Rib. —
    B.
    Trop.:

    retinete (fidem), post factum ut laetemini,

    Plaut. Rud. prol. 30:

    existimo jus augurum... rei publicae causā conservatum ac retentum,

    Cic. Div. 2, 35, 75; so,

    jus suum,

    id. Verr. 2, 3, 14, § 37; Caes. B. C. 1, 5:

    statum suum,

    Cic. Rep. 2, 23, 43:

    pristinam virtutem,

    Caes. B. G. 5, 48, 91; cf.:

    vestigium pristinae dignitatis,

    Cic. Sull. 32, 91:

    officium,

    id. Off. 3, 29, 105:

    justitiam (with colere),

    id. ib. 2, 12, 42 Beier; id. Inv. 1, 1, 3:

    caritatem in pastores,

    id. Lael. 19, 70:

    utilitatem in amicitiā et fidem,

    id. ib. 24, 88:

    hunc morem usque adhuc,

    id. Rep. 2, 20, 36; cf. id. ib. 2, 9, 16:

    de finibus retentae defensaeque sententiae,

    id. Tusc. 5, 30, 84:

    gravitatem retinere, iracundiam pellere,

    id. Off. 1, 38, 137:

    ferociam animi in vultu,

    Sall. C. 61, 4:

    memoriam suae pristinae virtutis, tot secundissimorum proeliorum,

    Caes. B. G. 2, 21; 7, 62:

    aliquid memoriā,

    Cic. Imp. Pomp. 7, 19; id. Rosc. Am. 12, 33:

    commissa (aures),

    Hor. Ep. 1, 18, 70 et saep.:

    ut Palaemo et Telamo et Plato dicerentur, retinuerunt,

    Quint. 1, 5, 60.— With ne, Cic. Rep. 2, 32, 56.—
    2.
    Post-class. for memoriā retinere, to keep in mind, remember:

    sive ille Hasdrubal est, sive quis alius, non retineo,

    Gell. 17, 9, 16.—With object-clause:

    retineo me dixisse,

    Dig. 35, 1, 92 init. — Hence, rĕtĭnens, entis, P. a., holding fast, tenacious, observant of any thing (class.; cf. tenax); constr. with gen.:

    homo sui juris dignitatisque retinens,

    Cic. Q. Fr. 1, 2, 3, § 11:

    nimium equestris juris et libertatis,

    id. Planc. 23, 55:

    avitae nobilitatis,

    Tac. A. 2, 38 fin.:

    modestiae,

    id. ib. 5, 11:

    Seleuci conditoris (civitas),

    i. e. retaining his institutions, id. ib. 6, 42; cf.:

    antiqui moris,

    id. ib. 16, 5 et saep. — Sup.:

    proprietatum in verbis retinentissimus,

    Gell. 10, 20, 10.

    Lewis & Short latin dictionary > retineo

См. также в других словарях:

  • tot — TOT, TOÁTĂ, toţi, toate, adj. nehot., pron. nehot., adv., s.n. I. adj. nehot. 1. (La sg.) Întreg; integral, complet; din care nu lipseşte nimeni sau nimic; cât există, cât este, cât are; cât e de mare, cât se întinde, cât cuprinde; cât durează,… …   Dicționar Român

  • face — FÁCE, fac, vb. III. a. tranz. I. 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunând confecţionarea lui de către altcineva. Îşi face pantofi. 2. A construi, a clădi; a ridica, a aşeza.… …   Dicționar Român

  • aleluia — ALELÚIA interj. Exclamaţie care apare ca un refren de laudă în cântări bisericeşti. ♢ expr. (fam.) A i cânta (cuiva) aleluia = a lua parte la îmormântarea cuiva, a îmormânta pe cineva. ♦ (fam.) S a sfârşit! s a terminat! amin! [var.: alilúia… …   Dicționar Român

  • amin — AMÍN interj., s.n. 1. interj. (În texte religioase sau în practica bisericii creştine, folosit ca formulă de încheiere) Adevărat! aşa să fie! ♦ fam. Adio! S a terminat! 2. s.n. (În expr.) Cât(u i) aminul sau până (ori nici) la amin = niciodată,… …   Dicționar Român

  • Grammaire roumaine — Article principal : Roumain. Roumain Lexique Liste Swadesh Distribution géographique Histoire Variantes régionales Moldave Grammaire Les articles, le nom, l adjectif qualificatif et l adjectif numéral Le verbe Les pronoms et les adjectifs… …   Wikipédia en Français

  • Ich hab's gewagt — Geflügelte Worte   A B C D E F G H I J K L M N O …   Deutsch Wikipedia

  • mult — MULT, Ă, mulţi, te, adj., adv. 1. adj. Care se află în mare număr, în cantitate mare sau în sorturi diferite; de intensitate deosebită, de proporţii mari, de durată lungă. ♢ loc. adv. De (mai) multe ori sau in (mai) multe rânduri = în mod repetat …   Dicționar Român

  • ăst — ĂST, ÁSTĂ, ăşti, aste, adj.dem. (antepus) (pop. şi fam.) Acest, această. ♢ loc. adv. (De) astă dată = acum. Astă noapte (sau iarnă, primăvară etc.) = în noaptea (sau iarna, primăvara etc.) imediat precedentă. [gen. dat. sg.: ăstui, astei şi… …   Dicționar Român

  • Liste der Tatort-Episoden — Diese Liste enthält alle Folgen der Kriminalfilmreihe Tatort. Inhaltsverzeichnis 1 Folgen 1–100 (1970–1979) 2 Folgen 101–200 (1979–1987) 3 Folgen 201–300 (1988–1994) 4 Folgen …   Deutsch Wikipedia

  • Tatort (Episoden) — Diese Liste enthält alle Folgen der Kriminalfilmreihe Tatort. Inhaltsverzeichnis 1 Folgen 1–100 (1970–1979) 2 Folgen 101–200 (1979–1987) 3 Folgen 201–300 (1988–1994) 4 Folgen …   Deutsch Wikipedia

  • Liste indogermanischer Wortgleichungen — Die folgenden Tabellen listen einige der vielen indogermanischen Wörtern und Wortwurzeln mit Entsprechungen (oder Wortgleichungen) in den wichtigsten Sprachzweigen der indogermanischen Sprachfamilie auf. Inhaltsverzeichnis 1 Personen 2… …   Deutsch Wikipedia

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
… Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»